Recenzie: romanul Tema pentru acasă, de Nicolae Dabija. Neamul nostru e condamnat să iubească, pentru că ne pregătim cel mai bine tema pentru acasă

Recenzie: romanul Tema pentru acasă, de Nicolae Dabija. Neamul nostru e condamnat să iubească, pentru că ne pregătim cel mai bine tema pentru acasă

Să nu râzi, să nu plângi, să nu urăști, ci doar să înțelegi.

Baruch Spinoza

Sunt cărți care le citești din recomandarea cuiva, unele citite din obligație, altele din plăcere. Însă, există și cărți care pur și simplu le recitești exact cu aceleași trăiri de fiecare dată. Pentru mine astfel de carte este romanul Tema pentru acasă, de Nicolae Dabija.  Un roman obligatoriu sau cel puțin îl pot plasa cu certitudine în topul 10 cărți de citit de către locuitorii din Republica Moldova.

Primul contact cu acest roman a fost prin liceu, când am dat de el la casa de cultură din sat. Ce pot spune? Titlul este unul semnificativ pentru oricare elev :). Iar alegerea mea a fost confirmată de numele autorului, fiindcă de mică am îndrăgit poeziile lui Dabija, iar ca să descopăr proza dabijeană la momentul acela de maturitate sentimentală a fost minunată.

Cartea recitită de mine acum trei zile (n-o să mă credeți dar deja a 4-a la număr), m-a lăsat iar cu lacrimi de fericire, tristețe, demnitate, poate pe alocuri și sentimente de ură…  Ediția din mâna mea se află tocmai la ediția a 8-a și este recent editată. Datorită numărului impunător de cititori ai acestui roman, cu siguranță ați mai citit recenzii pe marginea acestei cărți. Dar aș dori să vin cu o viziune mai diferită despre carte.

Subiectul cărții începe cronologic în vremea din anii 40, an care are o însemnătate dureroasă pentru noi, abordând pe parcursul  romanului dragostea într-o manieră aparte și tematica deportărilor din Basarabia.

Maria Răzeșu, elevă și profesorul de literatură Mihai Ulmu sunt personajele principale ale romanului, personaje între care se naște o iubire pură. Maria se îndrăgostise de profesor din prima zi când l-a văzut, pe când pentru el,  ea era doar eleva sa cea mai bună.

Totul se schimbă când în timpul unei lecții se vorbește despre Eminescu, iar elevii dau jos potretul lui Stalin. Profesorul ia vina asupra lui, este arestat, fiind considerat dușman al poporului. Însă, înainte de a pleca, profesorul lasă elevilor săi o temă pentru acasă: „…A fi om în viață e o artă sau un destin?” Răspunsul avea să îl afle după 13 ani de închisoare.

Aflând  că Mihai Ulmu este trimis  în Siberia de gheață, la Zarianka, în ,,Lagărul Morții”, Maria pleacă în căutarea lui să-i mărturisească cât de mult îl iubește. Astfel, pune la cale două tentative de a evadare, însă sunt prinși de fiecare dată. “Maria Răzeșu nu știa unde pleacă și ce o așteaptă la capătul acelui drum lung. Știa doar că trebuie să-și urmeze o chemare a inimii pe care o identifica cu însuși destinul ei. „

Relația dintre cei doi în timpul Gulagului se arată a fi una adevărată, puternică și pură! Mihai și Maria, construindu-și mica lor grădină Eden, din care se naște Mircea, fiul lor. După o infinitate de greutăți, suferințe, dar și fericire și speranță, după 13 ani Mihai îl găsește pe Mircea, tot ce i-a rămas amintire vie de la Maria. Toate celea din jur- taiga, cer, stejar, scorbură, nori, soare, stâncă, ape, văi, creste – dispăruseră parcă. Și doar ei doi mai rămăseseră pe lume, contopiți într-un singur sărut.”

Autorul reușește de minune să reflecte viața basarabenilor din timpul celei mai triste evenimente din istoria Basarabiei, anul 1940 când a avut loc primul val al deportărilor. Talentul și măiestria de a atinge sufletul cititorului cu penița cu ajutorul personajelor, emoțiilor descrise poetic, dar și a celui mai sublim sentiment din viața unui om – iubirea adevărată, Dabija crează un roman must – have de citit!

Dacă recomand această carte? Chiar v-aș ruga să o citiți, iar cînd o ve-ți reciti să o da-ți mai departe vecinului din dreapta voastră. Tema pentru acasă este o lectură obligatorie, dar o să va fascineze de la primele pagini.

Încă nu sunt sigură dacă am reușit să pătrund în toate tainele acestui roman, dar am înțeles lucruri care păreau banale la un moment dat. Tema pentru acasă te pregătește să afli ce înseamnă adevărata suferință, durere, disperare, dar te învață și cum este să fii iubit, liber chiar dacă ești înlănțuit, cum este să crezi, să speri și să fii OM.

15747505_920146424754104_7232058571754332972_n

despre autor:

Nicolae Dabija n. 15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia este un poet, eseist și istoric literar din Republica Moldova. Autor a peste 80 de volume de poezii, eseuri și publicistică, unele traduse și publicate în SUA, Brazilia, Franța, Italia. Romanul Tema pentru acasă, ajunsă anul acesta la ediția a 8-a este bestseller în Republica Moldova și România cu peste 50 mii de exemplare vândute, peste 500 mii de împrumuturi din biblioteci și tradus în șapte limbi.

De asememea, recomand și seria de nuvele din volumul „Nu vă îndrăgostiți primăvara. Nuvele”, 2013.

Cartea o puteți comanda pe site-ul carteata.md sau la 078 929 188

citate carte:

“Dacă i-ai urî pe toți cei care ar trebui urâți – iar aici multă lume trebuie să fie urâtă – , știi ce se alege de tine?! O bombă de ură care va exploda, distrugându-l mai întâi pe purtătorul ei.”

“În viață câteodată, ca să fii fericită, trebuie să ai curajul de a fi fericită.”

“– Privește luna.
– Închipuiește-ți că în această clipă la ea se uită și cineva care ți-i foarte drag și care se află departe. S-ar putea să vi se întâlnească privirea pentru o fracțiune de secundă pe suprafața ei de aur.”

“Ființele lor se amestecară: el era ea, ea era el, iar lumea erau ei.”

“Nu există oameni răi, există doar oameni suferinzi.”

“Neamul nostru e condamnat să iubească. El nu s-a raportat niciodată la lume, ci a raportat lumea la el.”

“Iubirea ce-o port face să mă simt liber chiar și închis.”

“ Cât de puţin îi trebuie unui om pentru a fi fericit. Câteodată acesta nu are nevoie decât de un alt om şi întreg universul e întruchipat de acel celălalt.”

“O iubire ca un cutremur. Ca o spaimă. Ca o cădere într-o fântână adâncă. Sau – ca o prăvălire în cer. Totală. Fără rezerve. Fără discernământ.”

“ Ca un lucru să dureze, acesta trebuie făcut de oameni liberi.”

“A spune cuiva te iubesc este o invitație la veșnicie.”

“E învins doar cel care crede că este.”

„Unde nu există dragoste, puneți dragoste și veți găsi dragoste.”

“A fi om în viață e o artă sau un destin?!”

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *